Sebastian în vis (1)
Sebastian în vis e Sebastian din trezie făcut poezie. Bebeul învelit în piele de bebe, umplut cu cărniţă şi sângişor de bebe, în vis se strecoară ca un melc în chilie, ca un ereziarh în cochilie, lăsând restul lumii pe dinafară. Şi celălalt acelaşi bebe, învelit tot în piele de bebe, umplut tot cu cărniţă şi sângişor de bebe, ochiul închis afară înlăuntru şi-l deşteaptă şi peste scoarţa cerebrală crudă creşte aceea secretă şi coaptă. Zecile de centimetri de Sebastian, din creştet şi până la pamperşii temeinic îndesaţi, sunt atunci iluminate de creieraşul de bebe-înger ca de un bec de 60 de waţi.
Ne place extraordinar de mult ideea acestui blog-bebeluş pentru că avem ocazia să îl vedem mai des pe Sebastian -apropo, la mulţi ani pentru frumosul început de două luni!- prin ochii poetici ai tatălui. Multă poezie în continuare!
:)
Mersic, kamarazi din subterană!
să trăiască juniorul şi blogul apărut în onoarea lui :)
Mulţumesc! Cătinel-cătinel, dacă-l convingem şi pe Dan Coman, punem de-o creşă virtuală până la urmă :)
sebastian, ce nume frumos, aşa-l cheamă parcă şi pe băiatul cel mare al lui radu andriescu:)
(mă bucur de blogul ăsta nou)
Mă alătur şi eu cu un gînd bun!
Din blogul acesta va creşte o carte, aşa cum în unele case creşte un copac.
Sebastian era un personaj de poveste care plecase pe o corabie plina de carti pe marile lumii, nevrand altceva decat sa le citeasca.
La multi ani pentru bebe si blogul lui. Multa sanatate lui si parintilor lui!
@ Luiza: Ehei, in rândurile tale îşi iţesc, foartzian, căpşorul două coincidenţe: mai întâi, că şi mie îmi place tare numele Sebastian, secundo, că şi pe tatăl lui Sebastian Andriescu îl cheamă Radu. Ăsta hazard, nu? :)
@ Veronica: Mulţumesc pentru gândul bun. Bine ar fi să-şi facă treaba şi de data asta profesia vocaţională de ghicitoare în blogosferă, omologată de Adela Greceanu (şi) pe baza unui frumos blog în care prinţesa Repede-Repede se drăgostea cu Pitic Bun. :)
@ Camir: Da-da, cam aşa ceva vrea să fie şi blogul ăsta, un submarin cu pereţii tapetaţi cu poezele :)
Ba, spre deosebire de pitic, prinţesa se născu dincoace de bloguri, anume pentru povestea povestucilor! Dar copacul povestucilor, ce-i drept, crescuse din blog. În alte vremuri, Adela ar fi fost arsă pe rug! :)
:) Şi am fi sărbătorit, pe la jumatea lui mai, pe Sancta Adelissima, Reformatoarea Blogosferei!
:))))) Lipsesc patru zile din blogo-sfera (sau globo-sfera - nu e tocmai un pleonasm, luiza si prietenii stiu de ce) si ma trezesc 1. ca am omologat o "profesie vocationala", 2. ca am de citit (intr-)un nou glob si 3. ca, daca greseam secolul, as fi fost arsa pe rug, brrrr! dar si sanctificata, si mai brrrr! In plus si in replica (http://ocarteofraza.unspe.com/2009/07/emil-brumaru-veronica-d-niculescu.html), dau semne ca normal-ul imi va fi omologat de globo-sfera. Sint impresionata! Si zic asa: Sebastian Vancu sa aiba o viata buna si lunga, sa se bucure de ea, sa fie destept, sanatos si norocos iar Sebastian in vis sa creasca mare cit o foarte frumoasa carte!
:)
Lipseşti tu ce lipseşti, dar şi când te întorci, rânduieşti normal lucrurile de nu mai are omul ce zice. Decât mulţumesc pentru urare!
:) Na, cu mult drag!
> Zecile de centimetri .. sunt atunci iluminate..
Cum au scapat acesti numarabili nenumarati din a lor singuratica dimensiune? Sau este acesta un atribut eluziv al luminii, fortand aici ("impaturind"?) iambicul cuantic?
Filostenie si Agir
Miscarea Brauniana pentru Promovarea Formei Lirice Exacte
Trimiteți un comentariu