joi, 8 octombrie 2009

Sebastian în vis (24)

Sebastian în vis vede de pe Turnul Sfatului Sibiul tot în anaglifă. Băiatului nu-i vine a crede: Supra-Omuleţul recită o apocrifă după descântecul care transmută laptele praf în lapte de mămici! Paviana şi un taraf de cai pitici îi ţin isonul cu mare pompă, apoi Asasina scoate din boccea o pâlnie şi i-o ataşează elefantului de Siam la trompă. Însă mantra dezvăluită cândva de Sebastian îşi face acum efectul taman pe dos: preface laptele din sâni în lapte tos. E ora mesei de culcare. O mamă iese în disperare pe balconul Casei Haller din Piaţa Mare, cu praf curgându-i din sâni peste sutien şi ştrampi. Comandourile de hipocampi din preajmă se reped spre ea, o întorc cu capul în jos şi picioarele-n tavan şi o golesc într-un sac ca pe o cutie de Nestlé Nan, apoi o vâră deşartă în casă pe geam, se duc îngânând mantra la elefantul alb de Siam şi îi toarnă laptele praf pe pâlnia-trompiţă, ca într-o puşculiţă. După care, agitând ca pe o elice coada mică, se reped la altă mămică. Elefantul dă deja pe dinafară; din fundul lui cât o moară curge fără încetare lapte praf în Piaţa Mare. Supra-Omuleţul psalmodiază întruna, acompaniat de buful taraf. Oraşul tot e lapte praf.

12 comentarii:

ora25 11 octombrie 2009 la 08:47  

oamenii strâng laptele praf în făraş ca să poată să dea din nou de oraş. fiecare duce câte-un sac cu similac, lapte praf pe care îl bei ca să devii similar şi foarte uşor de asimilapt. ceaţa ca pudra orbeşte caii fără ochelar, bieţi caballitos de mar. în jurul elefantului mesiamic s-au strâns pompierii şi iată că a început prepararea primului lactoraş sebastiamic cu caimac şi caimacan.

Radu Vancu 11 octombrie 2009 la 15:26  

:)
O să ajung să-mi scriu poezelele numai ca să pot citi frumoasele tale sequeluri!

ora25 11 octombrie 2009 la 23:25  

ceea ce îmi aminteşte că n-ar strica să spun (cine ştie, poate nu se observă) că vin aici deoarece mi se pare foarte foarte frumos :)

insemnaridinsubterana 12 octombrie 2009 la 07:08  

Ei, uite de aia a luat Ora25 Blogul de aur, nu-i aşa că e minunată la născociri verbale? :)
Adevărul e că ilustraţiile pe care le postează Ora pe al său blog pisicesc se potrivesc de minune cu fojgăiala lor fină şi barocă, în acelaşi timp, pentru epopeea asta a lui Sebastian. :) Ora dă peste cap toate apocrifele dacă mai continuă în ritmul ăsta şi tot ce va recita el va avea semnătura ei...hi, hi, hi...

ora25 12 octombrie 2009 la 09:05  

ei nuuu-nuuu :) nici vorbă! cum să fac aşa ceva? nu poţi să dai buzna chiar în halul ăsta în visele de bebel. tre' să te întinzi cât e plăpumioara lui procust. ştii cum e: nici parazitul nu-şi ucide gazda pentru că altfel ar rămâne şi el flămând.

insemnaridinsubterana 12 octombrie 2009 la 09:57  

Poi...în cazul în care nu ai aflat, eu i-am furat umbra trupşorului, rulată de înseşi picioruşele dumnealui... :) Cum crezi că am evoluat de la sub-omuleţ la supra-omuleţ? Printr-o şmecherie, normal. :)

insemnaridinsubterana 12 octombrie 2009 la 10:00  

Iacătă că iese o gâlceavă, un divan între ora şi omuleţ, care se ceartă politicos pe bietul bebeluş... :)

Radu Vancu 12 octombrie 2009 la 23:24  

Ay, război în subterană! Şi încă între doi aliaţi dragi ai lui Sebastian! Ce-i de făcut? :)

ora25 13 octombrie 2009 la 04:48  

nu mi-e teamă, nu mi-e teamă, umbrele de furat ştiu că au stăpâne picioruşe-bebeluşe, aşa că bine că le-ai luat ca să ne fii mai uşor de supravegheat fără să ne ridicăm din pat.

Radu Vancu 13 octombrie 2009 la 10:12  

Hm... eu când aud de picioruşe asociate cu bebeluşe mă gândesc vrând-nevrând la anumite domnişoare de la Prima TV... :)

ora25 15 octombrie 2009 la 01:06  

ei, ziceam şi noi că n-aveam televizor!

Trimiteți un comentariu

Statistici

  ©Radu Vancu - Sebastian în vis - Template by Dicas Blogger.

SUS