Sebastian în vis (37)
Sebastian în vis iese din paradis mai hăbăuc şi fără mustaţă sub năsuc – balabusta-i oploşită sub narinele vulturine ale lui Zarathustra, exaltată şi fericită ca-n al nouălea cer, al cărui eter l-a respirat ultima dată ca muritor copilul cu pampers strălucind orbitor precum faţa lui Moise. Cei doi se privesc îndelung, magul tadjic şi magul nibelung – nimic afară de mustaţă nu-i deosebeşte şi, cum ea se bezmeticeşte de sub un nas sub celălalt, sunt fiecare arhetipul celuilalt. După care dau scurt din cap şi pornesc prin cosmoşi cu mii de Mach, hiperspaţiile se fac iar râu de stele, cu suzeta crenguţă de aur printre ele, căi de mii de ani se fac în tot atâtea attosecunde, încât spaţiutimpul e numai möbiene benzi şi funde. În cele din urmă Sebastian vede planeta de ceramică bleu şi rotundă, smălţuită cu lacrimi undeva-n Carpaţi; o attosecundă, şi sunt în poza panoramică din care-au fost decupaţi; gigantul coboară mâna şi le lipeşte siluetele la loc, în contururile rămase goale ca-n decorurile de iarmaroc. Iar pe tadjicul nou venit îl plasează degetul gigantului aproape lipit de fildeşii elefantului. Lacrimile din ochii lui mami se uscă şi dispar; Sebastian trage din suzetă, lumea începe iar.
Crăciun fericit şi sărbători frumoase "personajelor" din poveştile întâmplate "în vis"! Iar cei mici să crească mult, mult de tot şi să se bucure de viaţă. La mulţi ani!
Toate personajele din visul lui Sebastian, chiar şi reaua de paviană Asasina, s-au adunat şi cântă în cor, pentru Beth, dar şi pentru restul prietenilor: "Cerul şi pământul, cerul şi pământul în cântec răsună...".
La mulţi ani!
Nu mi se pare corect! Adică Moşul nu i-a lăsat în ciorăpel o suzetă nouă, fermecată, în care să-şi lase tot scrâşnitul bebeludic şi cu care să se poată făli în faţa lui NingeNietzsche şi pe care să o vânture pe la mustaţa torcător-teleghidată a mini-behemotului cu patru pernuţe pneumatice? Nici măcar o suzetă Ningus-2010? Vai, e timpul să ne prefacem în ursitoare compensatoare: Sebastian cel mic, să fii vrăjitor cu suzetă în vârf de baghetă!
Ora 25, nu există mai competentă ursitoare compensatoare pentru un băiet compus din atâta literet decât Zâna Supei Alfabet - care bineînţeles că taman tu eşti, care şerbanfoarţian (& giacomojoycian) cuvintele le mărunţeşti ca alambicat şi frumos sunător după aia să le lipeşti, toată lumea fiind compusă din alfabetarii de fidea bolborosind ascultător în supa ta. În seara de Crăciun, decât supa asta aproape nimic nu-i mai bun. Aşa că, ursitoare compensatoare a celei de-a douăşcincea oare, vrăjitoare cu alfabete în vârf de baghete din spaghete, ne bucurăm de urare şi îţi dorim să vrăjeşti cât mai multe alfabetare!
oaaa, mulţumesc, ce de-a mai urarea, mă umflu-n litere de-o să rămână supa pe uscat şi-o să trebuiască mărunţită cu un cuţit bine asmuţit. Crăciun fericit!
jos palaria!!!!! :)
:)
Sărbători tot mai fericite!
Trimiteți un comentariu