Sebastian în vis (38)
Sebastian în vis e nevoit să constate că începutul lumii poate însemna tremurul covoraşului grena sub tălpiţe paricopitate sau cu perniţe - cavalerii lânii iepuraşului tocmai ce au sfârşit de sărit în armurile lor iepuro de-a stânga şi de-a dreapta copilaşului. Începutul lumii mai înseamnă şi paviana ridicând, în chip de mare doamnă mareşăleasă, laba flocoasă, punând în mişcare diviziile de căluţi de mare. Maurul Neghiniţă şi Statu-Palmă-Barbă-Cot încalecă pe dragonaş şi pe licorniţă, Nietzsche-piticot suie şi el pe mini-behemot, însă nu-şi mână la atac mirabilul trăpaş, ci se apropie de covoraş cu mustăţoi sub nas şi zâmbet sub mustăţoi. Sebastian n-apucă să se mire de mustăceala nietzschuleaţă, că-n jur toate îngheaţă – piciul n-a tras iar din suzetă, însă un solo ultrasonor de trompetă în creierii tuturor se împlântă, de parcă Elohim însuşi cântă blues la saxofonul lui Charlie Parker. Şi inimile fac buzz! în toţi, hipocampi şi piticoţi, Neghiniţă şi Statu-Palmă-Barbă Cot, licorniţă, dragonaş şi mini-behemot, Cami şi Radu şi vecinii din bloc, Pisicâine şi Broscoporc, paviană şi Supra-Omuleţ din Subterană – toate inimile, inima uriaşă a vieţii din blocurile de cartier a îngheţat sub înstelatul cer cu lună neagră ca la eclipsă: inimă, e trâmbiţa din Apocalipsă!
11 comentarii:
deci apocaliptic... :)
Sincer, habar n-am! Sunt şi eu curios să văd... :)
La mulţi ani lui Sebastian şi întregii lumi din visele lui, de la A(sasina) la Z(e) Pequeno Nietzsche : )
Apocaliptic? Mai degraba Epoque-eliptic...Solo-ul de suzeta, de cauciucure cu sunet Christ-alin. :) Multa must'aceala in continuare!
@ Alexandru: Sebastian întoarce urările de la mulţi ani fericiţi unchiului Caligraf, cu care are atâtea hroniruri în comun! (Pentru că, dacă e totuşi dubios statementul filosofului grec după care prietenii sunt cei care au totul în comun, cert e că prietenii sunt cei care au hroniruri comune!)
@ Însemnări din subterană: Ohoooo, am impresia, ba chiar certitudinea, că nu numai Ora 25 e vorbitoare nativă de joyciană! :) La mulţi ani poliglosici & plurifelici, prieteni din Coman-do(i)ul Subteranei Esenţiale!
@Radu Vancu: Hehe, titlul de Unchi caligraf e cel mai prestigios pe care l-am primit în toată viaţa mea, mulţumesc, sint tare bucuros! La fel cum ma bucura hronirurile comune : )
Alexandru, titlurile prestigioase sunt pentru cei deja prestigioşi - Nobelul nu se dă pentru debut, de par egzamplu, şi, cum titlul de Unchi Caligraf e, fireşte, de o nobleţe mai matură decât cel de simplu Caligraf certificat de distincţia svenska, înţelegi că eşti un Onkel între prestigioşi, certificat ca atare de un Neveu al prestigiului. Atât numai te rog, mai păsuieşte-mă un pic cu cei 980 de mii de euro (echivalent Nobel, de, nu s-a putut mai mult) care vin cu acolada (diploma ţi-o aduc, pe calea aerului de sub covoraşul zburător, Broscoporcul şi Pisicâinele)...
Radu, trebuie să-ţi mărturisesc că, deşi sînt copleşit de diplomă şi de acoladă, mă gîndesc cu destul jind şi la cei 980 000 de euro pe care o să-i iau pentru Nobelul avuncular. Deja i-am împărţit, gospodăreşte, pe categorii de cheltuieli: mini-behemot nou (1-2 ani) pentru Sebastian, daruri pentru naşa Arta, făclii pentru Omuleţul din Subterană, fundă moebiană albastră pentru timpspaţiu, CD cu Elohim la trompetă, pentru mine, DVD cu venirea magilor la Sebastian, pentru mine, poster cu Nietzschiulică, pentru mine, excursie organizată pe Dealul Dăii, vizită ghidată în Turnul Sfatului + vederi, tot pentru mine, şi cîte şi mai cîte (hai, şi pentru ceilalţi). :)
:))))))
Pentru vizita ghidată & excursia organizată, nu-i nevoie de finanţe, ci doar de o prezenţă - a ta. O să vezi, va fi linişte, va fi seară, va fi bine...
Mulţumesc, Radu, să ştii că am vrut să vin astă-toamnă, chiar neinvitat. Toamna viitoare sigur o sa vin : )
Iuhu! Abia aştept! Guleaiu, să te ţii! :)
Trimiteți un comentariu